Bogotá ( vezi originalul )
Este un timp palid de spital Este un Tatăl Nostru care ești în ceruri Este un mort pe culoar Și un zgomot de avion care ne buimăcește Este un desen de copil cu scaune și mese tortuoase Este un sunet de apă persistent Sunt două mii șase sute de metri de neliniște deasupra nivelului mării Și asasinate în parcuri ca prunele în grădină Este o frânare continuă de minibuze la fiecare colț de stradă Este un timp fără trecut și fără viitor Este un copil cu ochi mari Care mănâncă un perete și surâde după-amiaza Bogotá, tu cea care renaști din propria cenușă Inconstantă și falsă purifică-mi ochii Șterge memoria unde este viața răpită Și sărutată într-un constant rămas-bun
TRADUCIÓN por CORINA OPROAE
Añadir comentario